creiativ

Cele mai vechi rămăşite de Homo sapiens, la Anina

Alexandru Suceveanu încheie cu mormântul dublu circular din perioada Daciei romane, găsit în urmă cu câţiva ani la Roşia Montană, unde „s-ar mai putea descoperi lucruri” dacă ”aburitele creiere ale celor care ne conduc” nu ar fi „confundat” lucrurile. „Dacă oamenii ar fi lăsaţi să repare galeria în care s-au găsit faimoasele tăbliţe cerate (n.r. - 1786-1855), ar fi o mare realizare, pentru că acolo au fost aduse, pentru prelucrarea aurului, populaţii din Iliria.”

Arheologul Gheorghe Lazarovici se lasă impresionat, în schimb, de paleoliticul din Peştera cu Oase, zona Anina, unde, în 2002, au fost descoperite şi datate cu radiocarbon resturile celui mai vechi schelet de Homo sapiens, în prezenţa unor specialişti din mai multe ţări. Mai vorbeşte şi de săpăturile în curs de desfăşurare de la Miercurea Sibiului şi Uivar, situri neolitice, unde au fost descoperite sisteme de fortificaţii din mileniile VII-IV î.Hr., respectiv structuri de şase-şapte sisteme de fortificare, ambele rodul unor colaborări româno-germane.
„Noi am săpat la Parţa, o staţiune cu un sistem de fortificare cu patru şanţuri şi patru-cinci palisade - prospectările sunt abia la început -, unde am descoperit «blocuri de locuinţe» din care unele aveau podele suspendate, altele etaj cu peste 12 încăperi, din mileniul VI î.Hr.”, adaugă arheologul.

Robert Gindele, de la Muzeul Judeţean Satu Mare, listează descoperirile din nord-vestul României, începând cu cimitirul neolitic de la Urziceni-Vamă. Acesta cuprinde cele mai multe morminte din cultura ungară Bodrogkeresztúr descoperite pe teritoriul României, presărate cu obiecte de podoabă, arme şi vase.

„Aici a fost descoperit cel mai vechi obiect din aur de pe teritoriul judeţului (început de mileniu III î.Hr.)”, completează el, trecând la aşezările din Epoca bronzului şi cea romană de la Petea-Vamă: „Pe părţile română şi maghiară ale frontierei au fost descoperite peste 2.000 de complexuri arheologice, pe o suprafaţă mai mare de patru hectare. Este cea mai extinsă suprafaţă cercetată arheologic din N-V României”. Li se adaugă limesul (n.r. - sistem de fortificare compus din val şi şanţ) roman din „zona barbară de la Supuru de Sus” - „probabil cea mai timpurie frontieră a Daciei romane, retrasă mai târziu pe linia Carpaţilor” -, cercetat pe şase kilometri.